Diferențele creează conflict. Separarea creează conflict.
Mistica ne spune ca toți suntem Una, ori aceasta nu este o figura de stil populista ci o realitate.
Omul are o inclinație spre tot ceea ce este brut, material, palpabil, opac. Orice altceva este dificil de crezut, incluzând propriul sau suflet.
Unicitatea fiecăruia implica credințe si interese diferite, conflictul fiind inevitabil la fiecare pas.
Credințe si interese diferite înseamnă ego-uri diferite.
Ego-ul se diferențiază de existenta comuna, capătă individualitate si nevoi proprii.
El nu mai trăiește pentru a dărui ci pentru a i se dărui.
Oamenii produc anxietate si depresii pentru ca nu li se dăruiește, pentru ca nu sunt iubiți, ori de dragoste nu ne saturam niciodată. De unde conflict.
Conflict. Coliziune intre interese. Furie.
Buda spune ca a fi furios este ca si cum ai tine tăciuni aprinși in palma. Nu in palma celui care te-a înfuriat, ci a ta. Tu ești cel care resimte furia. Emoțiile negative au efect distructiv asupra creierului iar apoi asupra corpului, pentru ca acesta din urma este guvernat de sus.
Uimitor cat de prost pot fi atunci când mă enervez pe cineva, iar pe acest cineva in mod evident îl doare la basca.
Mă gândesc sa îmi reprim furia. Bine spus sa reprim pentru ca aceasta si fac, furia fiind acolo, tot acolo.
Furia nu dispare niciodată daca nu ii dispare sursa, sursa fiind Ego-ul.
Ok, îl iert pe preopinent, îl tolerez. Dar el, prin însăși existența sa îmi irita Ego-ul si pana la urma iar explodez. Nu am cum sa fiu in pace cu omul daca undeva adânc, de fapt, îl urăsc.
Îl urăsc pentru ca nu îl iubesc, trăiesc sa primesc, nu sa dau.
Am înțeles. Intre timp tăciunele e tot aprins, tot in palma mea, in rărunchi, in creieri.
Gata. Voi trai pentru a dărui fără sa aștept la schimb. Voi începe sa mă vindec si sa trăiesc bine.
Dar daca eu nu voi avea grija de mine, cine va avea ?
Cei care au înțeles același lucru. Așa este alcătuită viața, din dragoste. Dragoste nefiind ca si altele un cuvânt pe hârtie ci modul simplu de a trai si a respira.
